Ce mă fac cu soacra????Există multe mituri cu privire la relația cu soacra – indiferent dacă e mama ei sau mama lui.

Dar e bine să știm că unele relații pot fi problematice, nu toate. Și că dacă existe probleme de relaționare, ca în oricare altă relație, soluționarea depinde de ambele părți.T rebuie să existe dorință, disponibilitate și un fond de bune intenții. Dacă acestea nu există la cei implicați, eforturile unei singure persoane pot fi zadarnice.

În relațiile dificile cu soacra apare de multe ori posesivitatea. Fie ca nu pot să-și împartă copilul cu altcineva sau să înțeleagă că există mai multe roluri, diferite în viața fiecăruia. Iubirea pentru mamă e diferită fată de iubirea pentru partener(ă). Există o serie de motive pentru care apare această tendință posesivă:

• o legătură emoțională puternică a mamei cu copiii face dificilă renunțarea la ea atunci când copilul lor se căsătorește, fiindu-i teamă să piardă apropierea sau influența asupra copilului.
• frica de schimbare care vine odată cu introducerea unui nou membru al familiei care ar putea perturba ritualurile existente, timpul petrecut împreună, împărțirea atenției și afecțiunii copilului.
• normele culturale sau generaționale pot influența relația cu soacra. În unele culturi, soacra are în mod tradițional un rol mai important în familie și poate avea dificultăți în a se adapta la dinamica schimbătoare.
• în unele cazuri, comportamentul posesiv poate proveni din nesiguranța personală sau stima de sine scăzută, soacra se poate teme că este înlocuită, iar posesivitatea devine o modalitate de a menține controlul și validarea.
• dacă limitele nu au fost stabilite la începutul relației (și de cele mai multe ori nu se stabilesc limite în perioada de cunoaștere, în care relația dintre parteneri nu este formalizată), o soacră poate depăși limitele fără să fie conștientă de acest lucru, contribuind la un sentiment de intruziune.

Este bine ca situația să fie abordată cu empatie și înțelegere, deoarece experiențele și motivațiile fiecărei persoane pot fi unice. În conflictul cu soacra sunt implicați partenerul, socrul și mare parte a sistemului familial. Tensiunea dintre două persoane generează disconfort, teamă, furie, tristețe și în alte relații, cu efecte cel puțin neplăcute pe termen lung.

Ce mă fac cu soacra???? E firesc că a face față unor relații dificile, mai ales cu soacra, poate fi o provocare. Cum aminteam mai sus, e nevoie în primul rând de disponibilitate, de a vrea – unii sunt obișnuiți cu relații conflictuale, sau au probleme similare de posesivitate, de nevoie de control, și atunci nu sunt dispuse să renunțe la ostilitate.

Când există o dorință de împăcare, de apropiere, de integrare, există și câteva căi de testat:

• În primul rând o comunicare clară și deschisă poate ajuta la prevenirea neînțelegerilor și a conflictelor. Cu respect si sinceritate se pot exprima gândurile și sentimentele și soacra poate fi încurajată să facă același lucru.
• Stabilirea unor limite clare este esențială pentru menținerea unei relații sănătoase (nu numai cu soacra). Împreună cu partenerul se disctă limitele cu care amândoi pot fi confortabili, și apoi le sunt comunicate, cu respect, soacrei. Este esențială exprimarea nevoilor, existând înțegere și cu ale ei înțelegător și cu ale ei.
• Găsirea chiar și a unui punct comun sau interes comun cu soacra poate duce la construirea unei legături pozitive prin implicarea în activități sau discuții care plac amândurora.
• Cu empatie și compasiune se poate imagina un schimb de roluri: cum e în papucii soacrei? Recunoașterea faptului că ea ar putea avea așteptări sau convingeri diferite din cauza educației sau a experiențelor sale personale.
• Împărtășirea sentimentelor cu cineva care înțelege și ar putea ajuta în obținerea unui noi perspective și perspective poate aduce sprijin emoțional și sfaturi utile – ingrijorările pot fi discutate cu pertenerul sau cu un prieten de încredere.
• Pentru reducerea stresului și o mentalitate pozitivă e nevoie de grijă fațaă de propria persoană – prin exerciții fizice, petrecerea timpului cu cei dragi, urmărirea hobby-urilor sau căutarea de consiliere profesională, dacă este necesar.

Fiecare situație este unică și poate dura ceva timp pentru a vă îmbunătăți relația cu soacra. Răbdarea, înțelegerea și un spirit deschis pot contribui mult la crearea unor interacțiuni mai armonioase.

Aveți nevoie se sprijin sau de clarificarea rezistențelor apărute într-o astfel de abordare? Le putem discuta!